1. PROCEDURI AMIABILE ANTERIOARE INSOLVENTEI
Compania mea are probleme financiare … ce e de facut?
Daca aveti o societate care nu isi va putea plati datoriile la scadenta, aveti nevoie de asistenta profesionista a unui avocat si a unui contabil.
Ca asociat/actionar sau reprezentant legal (administrator, director) al companiei aveti obligatia de a lua masuri proactive pentru a minimiza impactul pentru creditori. Daca societatea va continua afacerile si va acumula mai multe datorii, in functie de situatia de fapt concreta, vi se va putea angaja raspunderea personala patrimoniala si sunteti pasibil de a fi acuzat de bancruta simpla.
Un profesonist cu experienta are capacitatea sa va indrume care este cea mai buna solutie pentru a rezolva problemele societatii. Acesta poate implica vanzarea unei parti a activelor societatii, eficientizarea activitatii societatii, disponibilizari de personal, externalizarea unor activitati, incheierea unei intelegeri cu creditorii or incetarea temporara sau permanenta a activitatii.
Mandatul ad-hoc
Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla intreprinderea acestuia din urma.
Concordatul preventiv
Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin o parte din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, omologat de judecatorul-sindic, prin care debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor acestor creditori, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea acestuia.
2. CE ESTE INSOLVENTA?
Insolventa este starea patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.
Procedura insolventei are doua scopuri principale:
1. Sa il elibereze pe debitor de presiunea creditorilor si sa ii permita sa dea un nou start afacerii.
2. Sa asigure ca toate bunurile sunt distribuite in mod echitabil intre creditori
Efectele deschiderii procedurii
Deschiderea procedurii face ca procedura de urmarire a incasarii creantelor impotriva societatii debitoare sa devina dintr-o procedura individuala una concursuala(colectiva).
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cailor de atac declansate de debitor impotriva actiunilor unui/unor creditor/creditori incepute inaintea deschiderii procedurii si a actiunilor civile din procesele penale indreptate impotriva debitorului. Nici actiunile judiciare indreptate impotriva codebitorilor si/sau tertilor garanti nu sunt supuse suspendarii.
Nu se mai pot adauga nici un fel de penalitati, majorari sau accesorii nu se pot adauga creantelor existente, nici macar in privinta creantelor bugetare pentru care exista un text legal explicit (art.1221 din Codul de procedura fiscala).
Care sunt dezavantajele procedurii?
Noua situatie juridica a societatii va fi facuta publica si va fi comunicata in mod individual creditorilor si bancilor.
Afacerea va fi condusa sau, dupa caz, supravegheata de o terta persoana – administratorul judiciar/lichidator judiciar.
Activele companiei vor fi valorificate pentru acoperirea debitelor.
Va fi examinata conduita reprezentantilor legali ai societatii spre a se verfica daca au contribuit la producerea situatiei de insolventa.
Cat dureaza?
Apreciem ca durata minima a procedurii este de un an. Depinde in principal de numarul de creditori, de activele pe care le detine debitorul, de actiunile judiciare pe care trebuie sa le intreprinda lichidatorul pentru recuperarea creantelor, anularea transferurilor frauduloase, etc.
Ce inseamna reorganizare?
Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea unui plan de reorganizare, care poate sa prevada impreuna sau separate:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.
Ce inseamna faliment?
Procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
Cine este lichidatorul?
Calitatea profesionala a persoanei desemnate ca lichidator este de practician in insolventa. In functie de stadiul procedurii poarta denumirea legala de administrator judiciar sau lichidator.
Prin intreaga procedura se incearca respectarea in egala masura a intereselor creditorilor si a drepturilor conferite de lege debitorului.
Ce atributii are lichidatorul?
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, intr-un termen stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la desemnarea lichidatorului judiciar, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administratorul judiciar;
b) conducerea activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor cauze de preferinta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
e) denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, notificarea creditorilor in cazul neinscrierii sau inscrierii partiale a creantelor, precum si intocmirea tabelelor creantelor;
g) urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;
h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;
i) vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
l) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic.
Cum se incheie procedura?
Judecatorul-sindic va da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.
Sentinta de inchidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei regionale sau, dupa caz, administratiei judetene a finantelor publice si oficiului registrului comertului ori, dupa caz, registrului societatilor agricole sau altor registre unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Aceasta va fi notificata si tuturor creditorilor, prin publicare in Buletinul procedurilor de insolventa.
Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul, dupa caz lichidatorul, si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
3. SUNT DEBITOR
Deschiderea procedurii de insolventa la cererea debitorului
In urma consultarii specialistilor, asociatii/actionarii sau, dupa caz, reprezentantii legali pot hotara ca cea mai practica solutie este ca societatea sa intre in procedura insolventei in situatia in care cuantumul creantelor este de cel minim 40.000 lei.
In acest scop, reprezentantul legal va adresa o cerere tribunalului in al carei raza isi are sediul social societatea la care va atasa documentele cerute de lege. Judecatorul investit cu solutionarea cauzei va numi un practician in insolventa care va gestiona activitatea societatii, conform hotararii instantei.
Cine este informat ca societatea este in insolventa?
Lichidatorul este obligat sa publice intr-un ziar de larga circulatie si in Buletinul procedurilor de insolventa o notificare cu privire la deschiderea procedurii.
In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor, debitorului si oficiului registrului comertului, sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau inregistrarii in registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune. Vor fi informate cu privire la noua situatie juridica a societatii afectata de procedura instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.
Ce se intampla cu bunurile debitoarei in procedura insolventei?
Pentru acoperirea pasivului, lichidatorul va vinde bunurile debitoarei pentru acoperirea pasivului existent.
Daca debitoarea are creante impotriva unui tert, lichidatorul, ca reprezentant al debitoarei, va declansa procedurile de recuperare amiabila sau judiciara a creantei.
Cum afecteaza procedura de insolventa afacerea si pe angajati?
Intrarea in procedura insolventei are consecinte importante asupra societatii.
In cele mai multe dintre situatii, societatea va fi condusa de catre un administrator judiciar-lichidator numit de catre instanta judecatoreasca.
Acesta, in limitele fixate de lege, va decide cum sa gestioneze afacerea si activele in beneficiul creditorilor.
Tertii vor fi incunostintati despre noua situatie juridica a societatii.
In procedura de insolventa, angajatii debitoarei pot fi concediati fara a fi respectate termenele si conditiile instituite in favoarea lor de Codul muncii.
Ce inseamna plan de reorganizare?
Debitorul, cu aprobarea adunarii generale actionarilor/asociatilor sau adminisitratorul judiciar sau sau unul sau mai multi creditori detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante poate propune un plan de reorganizare.
Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare
Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.
Membri organelor de conducere raspund pentru pasivul societatii? Cine raspunde pentru acoperirea pasivului societatii?
Daca activele societatii nu sunt suficiente pentru acoperirea pasivului, exista posibilitatea ca lichidatorul, presedintele comitetului creditorilor sau un creditor desemnat de adunarea creditorilor sa declanseze o procedura care sa aiba ca efect suportarea unei parti a pasivului de catre persoanele care au cauzat starea de insolventa.
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
b) au facut activitati de productie, comert sau prestari de servicii in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea. In cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma. Prezumtia este relativa;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori;
h) orice alta fapta savarsita cu intentie, care a contribuit la starea de insolventa a debitorului, constatata potrivit prevederilor legale.
Care sunt incompatibilitatile, restrictiile de drepturi care decurg din calitatea de persoana responsabila de intrarea in faliment a societatii?
In unele state restrictiile sunt severe – debitorul nu poate parasi tara, nu mai poate avea calitatea de asociat sau manager al nici unei entitati economice si, pentru a se evita situatiile in care ar desfasura activitati prin interpusi, nu pot fi angajati de o ruda sau de o entitate detinuta, administrata sau controlata de o ruda.
In Romania, persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept timp de 10 ani de la data ramanerii definitive a hotararii.
Cine reprezinta interesele debitorului?
Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
Sunt debitor – ce obligatii am?
Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale facute de el in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii.
Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, in conditiile legii, intentia de reorganizare.
4. SUNT CREDITOR
Deschiderea procedurii la cererea creditorilor
Orice creditor cu o creanta certa, lichida si exigibila de minimum 40.000 lei poate introduce o cerere pentru declansarea procedurii insolventei impotriva debitorului.
Si salariatii societatii pot introduce o asemenea cerere pentru o creanta de minimum 6 salarii medii brute pe economie.
Care sunt costurile procedurii?
Taxa judiciara de timbru pentru formularea actiunii este de 200 de lei.
Cum pot afla daca unul dintre debitorii mei este in insolventa?
Publicitatea este asigurata de Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor si comunicarii actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, de administratorul/lichidatorul judiciar, dupa deschiderea procedurii de insolventa.
Cum participa creditorii la procedura?
Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de lichidator/administratorul judiciar conform evidentelor contabile si a creditorului care detine creanta in baza careia s-a deschis procedura, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii, pe care o vor timbra cu 200 de lei taxa judiciara de timbu.
Interesele creditorilor se manifesta institutionalizat prin intermediul adunarii creditorilor si comitetului creditorilor, fiecare cu atributii specifice conferite de lege.
Cum se distribuie in situatia falimentului banii rezultati din vanzarea activelor debitorului?
Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si pentru plata remuneratiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor legale;
2. creantele provenind din finantari acordate potrivit Legii nr. 85/2014;
3. creantele izvorate din raporturi de munca;
4. creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, cele datorate anumitor cocontractantilor si cele datorate tertilor dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora;
5. creantele bugetare;
6. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
7. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare izvorate din contractele de leasing, inclusiv obligatiunile;
9. alte creante chirografare;
10. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori care au restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-le fusese transferat de catre debitor, precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Se desfiinteaza contractele in curs?
Administratorul judiciar/lichidatorul poate sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atat timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate in totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa raspunda, in termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului formulata in primele 3 luni de la data deschiderii procedurii, prin care i se cere sa denunte contractul; in lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat.
Debitorul a instrainat in perioada imediat anterioara deschidetii procedurii bunuri in frauda creditorilor. Ce se intampla cu asemenea acte juridice?
Lichidatorul are dreptul sa solicita instantei anularea unor asemenea acte, in conditiile strict reglementate de lege.